PRIMARIA COMUNEI BREBU

Judetul Caras Severin

PREZENTARE LOCALA

    Scurt istoric
    Comuna Brebu este formata din trei localitati si anume:
  • Brebu, care este centru de comuna
  • Apadia, la 7km distanta de centru
  • Valeadeni, la 3 km distanta
    Localitatea Brebu dateaza din secolul al XV-lea, acestea conform unor date prevazute in Monografia Banatului vol. I, editia in 1935.
    In secolul al XV-lea este proprietatea sotiei lui George Gaman (Bizerea) care ajunge in proces cu fratii sai in anul 1585 pentru nerespectarea conditiilor contractuale. La 1637 George Rakoczy doneaza aceasta localitate lui Grigore Tivadar, care se introduce in localitate in prezenta iobagilor: Craciun Cic lovan, Ioan Matei, Petru Pecula si Francisc Miclea.
    La 1654, este proprietatea vaduvei lui Tivadar si fii lui Sigismund Fiath care se trageau din familia Fiath, care avea in proprietate localitatea Buchin, donata de regele Matei Corvin la 1489.
    La recesamantul din 1717 este amintita ca localitate, este locuita  sub numele de prebul cu circa 80 case.
    Satul Brebu a fost resedinta de comuna de la infiintare. Ca sate componente a avut pa Zorlentu Mare pana in iunie 1911, iar din iulie 1911 Zorlentu Mare devine comuna, iar noi primim satul Valeadeni, care pana la acea data a apartinut de comuna Delinesti. Satul Apadia revine comunei noastre la reorganizarea din 1968, iar pana atunsi a apartinut de comuna Delinesti.
    Satul Apadia revine comunei noastre la reorganizarea din 1968, iar pana atunci a apartinut comunei Delinesti.
    Despre localitatea Valeadeni, se aminteste de la 1548 cand la introducerea in posesiune a lui Nicolae Annolia, asista iobagul Gatha Demetrius reprezentand pe stapanul sau nobil Stafan Vladan din Valeadeni.
    La 1637 cu ocazia altei introduceri in posesiune iau parte din aceasta din aceasta comuna iobagii: Mihai Rabon si Pyrvul Rumunul, timp in care localitatea se mai numeste si Valea Calului, care era in apropierea localitatii Brebu si despre care se pomaneste la 1637.
    La recesamantul din 1717 sunt amintite 32 de case care apartinea districtuylui Caransebes.
    Localitatea Apadia este intemeiata pe actuala vatra a satului la anul 1778. Dupa traditie numele localitatii deriva de la un popor al ostilor romane ca si locuitorii. Putinii locuitori, dupa numele ce-l poarta sunt de origine turceasca. Nu departe de sat a fost cetatea romana.
    Monumente istorice cat mai importante  din viata economica, politica, social-culturala a comunei si satelor apartinatoare, pana la 23 august 1944 nu au fost.
    In anul 1996 a fost declarat ca "Monumente si stihuri arheologice" - Constructie Romana tip MANSIO, sec. II-III, situat in locul numit GURA VAII, apartinand comunei Brebu, satului Valeadeni.
    In categoria "Monumenta si ansambluri de arhitestura" se incadreaza Biserica "Inaltarea Domnului", construita in anul 1791, situata in localitatea Brabu.
    In anul 1946 s-a desfintat reforma agrara si au fost improprietariti catatenii satului Brabu si Valeadeni din terenurile din fosta societate UDR, iar in satul Apadia din terenurile avocatului Cornel Corneanu, de la care a ramas si cladirea actualei scoli din Apadia.
    In anul 1962 S-a definitivat cooperativizarea agriculturii in toate cele trei sate, functionand cate o cooperativa agricola in fiecare localitate pana in anul 1980 cand toate cele trei cooperative agricole s-au unit intr-o singura cooperativa cu sediul in localitatea de centru - Brebu, al carui presedinte a fost Rosca Ioan, iar inginer sef a fost Balan Gheorghe.
    In anul 1974 s-a infiintat la nivelul comunei o Asociatie Intercooperatista pentru Crasterea Ovinelor si o Asociatie Intercooperatista Pomicola.
    La aceste asociatii au participat cu terenuri si materie prima: Cooperativele Agricole din comunele invecinate (Zorletu Mare, Ezeris si Paltinis).
    Tot la nivelul comunei a existat in aceasta perioada o statiune pentru Mecanizarea Agriculturii cu sediul la Brebu pana la 31.08.1981, iar de la aceasta data, sediul unitatii s-a transferat la Caransebes, iar la Brebu a ramas doar o sectie pentru cultura mare si o sectie pentru pomicultura. Pe raza comunei noastre a mai existat, incepand cu anii 1954-1955 o Baza de preluare a cerealelor, care pana la colectivizare aduna cereale de la cetatenii comunei Brebu, Delinesti, Zorlentu Mare si Ezeris, iar de la colectivizare aduna si depozita cereale de la C.AS.P.-urile din comunele invecinate.
    Toate aceste unitati cu profil agricol s-au desfintat odata cu caderea sistemului socialist, odata cu revolutia din     Incepand cu vara anului 1991, cand a aparut si s-a pus in aplicare Legea nr.18/1991 privind fondul funciar.

    Cadrul natural
    Asezare geografica
    Comuna Brebu, este asezata pe malul stang al raului Pogonis, la cca. 22 km Nord-Est de marea cetate de foc, Resita, in depresiunea Pogonis si se invecineaza la est cu comuna Paltinis, la Sud-Est, comuna Tamova, la Sud comuna Ezeris, la Vest comuna Zorletu Mare si la Nord comuna Copacele.Este la 21 km distanta de Caransebes.
    Localitatea Brebu se gaseste la o altitudine de 200 m fata de nivelul marii.Cea mai mare altitudine o are dealul Magura avand o inaltime de 550 m si se gaseste la cca. 4 km fata de vatra satului in partea Nord-Est, iar in partea  de Sud-Est la cca. 6 km se afla dealul lui Magoie care are o altitudine de 435 m.
Satul Valeadeni, se afla in partea de Sud-Est fata de centru si este la o altitudine de 300 m.,fiind situata la cca. 3 km fata de vatra satului Brebu.
    Satul Apadia se afla in partea de Sud-Est, la aceeasi altitudine cu Brebu si este situat intr-o vale a paraului Igaza si este la o distanta de 5 km de soseaua nationala care leaga cele doua orase, Resita si Caransebes si la o distanta de 7 km fata de satul Brebu.
    Comuna Brebu se afla in partea de Nord a judetului Caras-Severin, judet situat in partea Sud-Vest a Romaniei.
    Pana in 1968, cand s-a facut o noua reorganizare administrativa a tarii, Comuna Brebu, a apartinut de Raionul Resita, Regiunea Banat.

    Relieful si hidrografia comunei
    Relieful comunei este neregulat, fiind format din dealuri ce se coboara din muntii Semenicului, care se gasesc in partea de Sud a comunei, din vai si lunci inundabile ale raului Pogonis si a paraului Igazau.
    Raul Pogonis a fost in timpul C.A.P.-ului, regularizat si pe o portiune foarte mare a fost indiguit si in felul acesta inundarea terenurilor este foarte rara, dar paraul Igazau, atunci cand ploile sunt abundente mai iese din matca, inundand terenurile din jur.
    Dealurile localitatii Brebu si Valeadeni au fost plantate cu pomi fructiferi ca: cires, visin, mar, prun pe aproximativ 800 ha, dar dupa desfiintarea Asociatiei aceste plantatii intensive s-au degradat in mare parte, deoarece fiind plantate cu soiuri de mare procuctivitate, necesitau stropiri periodice in tot cursul anului, dar odata cu impartirea terenurilor la fostii proprietari, aceste tratamente nu s-au efectuat si in acest fel au aparut tot felul de boli care au distrus plantatiile.
    O parte din ele au fost desfiintate de actualii proprietari, iar terenurile respective au fost transformate in terenuri arabile. Pe langa raul Pogonis si raul Igazau, satele comunei mai sunt strabatute si de urmatoarele parauri: Mizescu, care strabate localitatea Apadia si se varasa in Pogonis, Secasul, care formeaza hotarul dintre Valeadeni si Brebu, se varsa de asemenea in Pogonis. Acesta in anii secetosi seaca, iar cand ploile sunt abundente se revarsa peste culturile de pe valea sa.
    Un alt parau este  Burau, care de asemenea in perioadele de seceta seaca, iar in timpul ploios se revasa peste matca. El strabate o portiune  din vatra satului Brebu. Pe raza comunei mai exista si balti care in jurul lor formeaza locuri mlastinoase. Unele dintre aceste au fost supuse unor lucrari de regularizare si in felul acesta si-au micsorat din suprafata.

   
Putem amintii balta Varmeghea, Gropul lui Isfan si Buzoni in satul Brebu. Blsaca in satul Apadia si Peles si Ianul la Valeadeni.

    Adancimea apei freatice difera de la caz la caz astfel in terenurile de lunca, apa freatica este la suprafata, pe terenurile arabile din partea mai deluroasa se gaseste la o adancime de 1,5-2 m, iar  legat de adancimea fantanilor  acestea difera de la sat la sat, intre 10-25 m si chiar mai mult (localitatea Valeadeni).

    Clima
    Temperatura medie anuala este de 11,4 grade celsius.